ad-vance creative - blog

Influenta

2011-01-13T16:47:00.001+02:00

INFLUENCERS FULL VERSION from R+I creative on Vimeo.

Se pun coarne

2008-10-17T15:22:00.006+03:00

Serios!!!! Si, pe deasupra, ti se mai cauta si-n ele.....;)

Click pe poza pentru marire!

ps1 - intra in concurs numai cei care raspund....aici sau trimit un mail la office@advanceplus.ro.
ps2 - week-end-ul va fi ales de castigator - am exclus de aici craciunul sau revelionul, prietenii stiu de ce :)) .
ps3 - week-end-ul inseamna cazare & masa oferite de noi....

Sustin mecenat.ro

2008-05-21T19:16:00.003+03:00

O lunga perioada nu am vrut sa mai postez dar, lasand la o parte pe-ale mele, copiii sunt mult mai importanti. Tocmai de accea, acest post este unul pentru a va motiva si a face ceva pentru cei ce au nevoie de noi.

Pentru mai multe detalii, va invit sa intrati pe www.mecenat.ro si www.mecenatro.wordpress.com.

Deocamdata, voi promova, pe ambele mele bloguri, prin imaginile de mai jos, sustinerea ajutorarii copiilor.

Rom-Hire Inchiriem forta

2008-04-10T11:17:00.002+03:00

Cu Rom-Hire, particip la targul de utilaje zilele acestea. Si, mai jos, este imaginea creata pentru aceasta firma de inchiriere de utilaje pentru constructii:

Springtime - propuneri foi tava

2008-02-11T10:05:00.000+02:00

Brenac - creeare stanta si design

2008-02-11T10:03:00.000+02:00

Omniasig - printuri interior

2008-02-11T09:59:00.000+02:00

Omniasig - print interior, etaj manageri

2007-10-23T13:44:00.000+03:00

Drafturi serviciu repartii telefoane

2007-10-23T13:35:00.000+03:00

Jocul diferentelor la Rafi

2007-08-09T14:42:00.001+03:00

Cat de curand am avut de facut cateva layouturi pentru o firma ce importa ustensile chirurgicale. Iata unul din drafturi:

Perla Harghitei si fotbalul

2007-08-09T14:37:00.000+03:00

Acum, cu ceva timp in urma, am conceput un ad pentru Perla Harghitei ce trebuia sa apara in presa sportiva. Iat-o in toata splendoarea, asa cum a fost tiparita:

Proton comunica in stilul meu

2007-07-05T21:14:00.000+03:00

Si la propriu si la figurat. Pentru ca ideea mesajului si visualurile imi apartin. La fel si designul si machetarea revistei, ce ajunge pe mainile a peste 100.000 de oameni, marea majoritate din Moldova, o parte din Transilvania, Bucuresti si o alta parte din Dobrogea.
Intr-o scurta perioada am colaborat cu agentia care se ocupa, in acest moment, de contul Proton. Agentie a carei rebranduire mi-a trecut prin mana.Ca la un moment dat, drumurile mele si ale agentiei nu s-au mai intersectat, deja e o alta poveste.
Dar, sa trecem la fapte, si sa va arat cateva exemple din ceea ce am facut pentru Proton, unul din marii jucatori pe piata de telefonie.

Prima pagina a revistei si ideea campaniei Proton

Proton partener Orange

Pagina de interior

Afis

Deocamdata atat. Voi reveni cu materiale noi.

Drafturi Staer

2007-06-11T13:20:00.001+03:00

Sindrofia blogerilor 2

2007-06-01T14:44:00.000+03:00

Pana voi posta lucrarile din ultima perioada, cateva fiind motiv de mandrie , m-am jucat cu ideea de poster pentru petrecerea blogerilor.

Metale grele

2007-03-26T22:48:00.000+03:00

Idei bahice

2007-03-26T22:42:00.000+03:00

Au fost tema pentru acasa, daca ma pot exprima asa, din partea unei agentii. Trei machete de presa pentru trei marci de bere dintr-un numar de cinci, ce trebuiau sa iasa de sub miscarile mele de mouse. Asta dupa ce, in prealabil, aburii hameiului imi umplusera circumvolutiunile cu ideile ce trebuiau puse pe "hartia" photoshopului. So..ecce berea:

Bucharest Fashion Week 2007

2007-03-24T22:42:00.000+02:00

Dap...in luna aprilie, mai precis pe 16, 17, 18 si 19 aprilie, Bucurestiul va gazdui unul dintre cele mai stralucitoare si imparfumate evenimente ale anului, si anume: Fashion Week. Colectiile de primavara-vara nu vor face rabat, insa nu trebuie sa ratam nici posibilitatea de a afla ultimele tendinte in materie de design vestimentar. Si cum se stie ca moda influenteaza cu desavarsire si advertisingul, zic, ar fi o ocazie propice pentru cei din domeniu sa asiste...who knows maybe romanian advertising improves.
[Acum, am exagerat putin... sa nu ne iluzionam, tendintele in moda se dau la Londra, New York, Milano...de ce nu Beijing, Tokyo...]
Totusi, cei ce iubesc comunicarea ar trebui sa fie mai interesati si de activitatiile mondene. [nu sunt atat de "murdare", cateodata iti ofera o alta perspectiva despre cum este viata intradevar...oricum nu toate fotomodelele beau apa plata cu lamaie ;)) ]
Probabil e doar impresia mea, insa exista prea multi "guru people" in advertising...Am citit tot felul de articole scrise de acestia, si din pacate erau prea multe clisee, despre cum trebuie sa faci, ce trebuie sa faci, ce instrumente de marketing, comunicare, PR sa aplici pentru a avea succes campania X. La naiba! Exploreaza lumea in care traiesti, oamenii de care te lovesti pe strada, uita-te atent si incearca sa observi [personal advice].
Un astfel de eveniment este important pentru ca te ajuta sa vezi o parte din lumea pe care i-o vinzi consumatorului. Dar te ajuta si pe tine ca si publicitar sa inveti mai multe despre branduri, sa vezi cum respira brandurile (mai mici sau mai medii, mai usoare sau mai puternice).

Effie's awards...coming soon!

2007-03-17T22:01:00.000+02:00

Stimati advertiseri, dragi comunicatori, adorati marketeri, si nu in ultimul rand aclamati clienti...cu totii ne (ar trebuie sa ne) pregatim pentru evenimentul Effie. Se pare ca anul acesta au fost introduse 3 categorii noi de clasificare a campaniilor: "David vs. Goliath", "Pharmaceuticals" si "Renaissance". Interesant, nuu?!
Felicitari celor ce si-au trimis proiectele si au intrat in competitie.
Asteptam cu nerabdare rezultatele :).
Oricum, cei care doresc sa simta pulsul Effie indeaproape pot participa, 4free, la seminariile si workshopurile de pe 27, 28 si 29 martie.Cei care isi permit pot participa la decernarea premiilor, in schimbul unei taxe.
Stiti, pentru detalii: www.effie.ro

Draft pt un prieten

2007-03-13T17:22:00.000+02:00

Drafturi Volksbank

2007-03-09T10:44:00.000+02:00

Ma joc cu ideile pt un credit imboliar de la Volksbank. Iata ce imi iese din joaca:

Bijuterii de case

2007-02-27T11:47:00.000+02:00

Un slogan, micsorat si lungit, pentru a se mula pe ideea campaniei de buy-back imobiliar al companiei SteinConstruct, ale carei parcuri residentiale au nume de pietre pretioase: SaphirStein si RubinStein. Un slogan, cu o anumita particularitate. Care?, ma vor intreba unii. Ii las sa descopere singuri. Pana atunci, voi reproduce integral articolul aparut in "Saptamana Financiara", din saptamana 26 februarie - 3 martie.

Programul „rabla“ pentru piata rezidentiala

Dai apartamentul tau vechi in schimbul unei bijuterii de casa! Sloganul lansat de o companie specializata in dezvoltari rezidentiale da masura nivelului de acutizare a concurentei pe piata locuintelor din Capitala. In definitiv, pentru client, solutia „buy back“ cu aplicatie pe piata imobiliara pare calea cea mai usoara de a se muta in casa noua.

Inasprirea concurentei pe piata constructiei de locuinte noi nu s-a reflectat inca in scaderea preturilor, dar operatorii devin tot mai inventivi in a atrage clientela. O firma din Bucuresti propune o solutie inedita pe piata rezidentiala, oferind casa noua contra unei locuinte vechi, instrumentul comercial fiind denumit buy back. Ce inseamna buy back? Definitia economica a termenului desemneaza operatiunea de rascumparare a unui bun uzat pe care dealerul se obliga sa o faca in momentul in care iti vinde un bun nou. Cea mai cunoscuta utilizare a acestui concept se regaseste in cazul vanzarilor de masini. In sectorul imobiliar, Stein Construct este prima firma de constructii care promoveaza conceptul buy back ca o alternativa de achizitionare a unui apartament nou.
Procedura este genial de simpla. Firma ajuta clientul sa cumpere o casa noua, acesta urmand sa plateasca un avans si sa cedeze apartamentul proprietate personala ca ultima rata. Alina Rasnoveanu, director de vanzari al Stein Construct, spune ca in mai putin de doua saptamani de la lansarea produsului, circa 400 de clienti s-au aratat interesati de cele 300 de locuinte oferite la vanzare in sistemul buy back. „Asta nu inseamna ca lista este inchisa. Doar 50 din cei 400 sunt bucuresteni, iar dupa toate probabilitatile vom accepta la schimb doar locuinte vechi din Bucuresti“.
Reprezentantul Stein a declarat ca valoarea locuintei vechi oferite la schimb de client ar trebui sa reprezinte cel putin 70% din pretul noului apartament. Tranzactia poate fi derulata doar cu apartamente noi construite de firma Stein Construct intr-unul dintre cele doua complexuri rezidentiale din Capitala - RubinStein si Saphir Stein. In cele doua ansambluri, pretul locuintelor noi variaza intre 48.000 de euro pentru o garsoniera si 300.000 de euro pentru un apartament cu trei camere (cu o suprafata de 160 de metri patrati). Practic, clientul va trebui sa achite un avans de 30%, adica intre 14.400 euro (pentru cea mai ieftina garsoniera) si cel mult 90.000 de euro (pentru cel mai scump apartament). Daca evaluatorul angajat de societate stabileste un pret care nu se incadreaza in conditia de 70%, clientul va trebui sa plateasca un avans mai mare.

Buy back imobiliar
Firma de constructii pune la dispozitie serviciile unui expert evaluator care va stabili un pret la valoarea pietei, clientul urmand sa achite diferenta. Daca un client nu este multumit de valoarea stabilita de expertul evaluator trimis de firma Stein Construct, acesta poate refuza oferta. „Nu suntem fundatie filantropica si nici de caritate. Derulam o afacere si daca o persoana nu este multumita de pretul oferit pe vechea sa casa, poate apela la o alta companie“, declara Alina Rasnoveanu.
Se pare ca firma Stein pune pariu pe scenariul cresterii in continuare a preturilor la locuintele de pe piata secundara. Mai mult chiar, pentru a se pune la adapost de orice crestere necontrolata a coeficientului de risc, compania va selecta, probabil, doar imobile de prestigiu sau cu locatie de prestigiu, crede Artur Silvestri, director al SGA Romania - Institut de Consultanta Imobiliara. Firma va fi obligata sa vanda mai scump cu cel putin 20% fata de pretul stabilit de evaluator pentru locuinta preluata de la client atat din cauza cheltuielilor (plata TVA, comisioane, onorarii etc.), cat si din motive de profit, iar solutia selectarii doar a imobilelor de prestigiu este cea mai inteleapta.
In ceea ce priveste riscurile, in cazul companiei Stein Construct este vorba, in primul rand, despre un produs nou, neexperimentat pe aceasta piata, evolutia si rezultatele fiind greu de anticipat cu exactitate. In al doilea rand, cumpararea unei locuinte vechi poate fi in egala masura o afacere de succes sau un esec dureros. Diferenta dintre cele doua situatii tine de contextul general al evolutiei preturilor, dar si de evenimente sau fapte cu implicatii locale sau conjuncturale.
In cazul clientului, riscurile sunt mai mari. „Climatul actual in ceea ce priveste alcatuirea si semnarea contractelor, tinand cont mai ales de faptul ca in acest domeniu majoritatea romanilor nu au cultura juridica solida, creeaza teren prolific pentru strecurarea de clauze contrare interesului clientului“, precizeaza Artur Silvestri.

Avantaje si prudenta
Totusi, acest tip de serviciu ar putea avea un viitor frumos, fiind cu adevarat inedit in peisajul imobiliar din tara, adauga directorul SGA. In fond, asa cum arata acum oferta buy back, avantajele sunt mai numeroase, iar riscurile - neglijabile daca un client va fi suficient de inteligent ca sa parcurga textul contractului cu asistenta din partea unui avocat. Prin urmare, iata care sunt avantajele:
- In primul rand, in cazul unei tranzactii buy back, firma ofertanta iti permite sa locuiesti in vechiul apartament pana cand locuinta noua este terminata. Agentia se va ocupa de toate aprobarile si documentele necesare. Deci, fara batai de cap.
- Avansul necesar poate fi obtinut prin credit bancar (dar fara sa se puna ipoteca pe vechiul apartament), suma solicitata fiind mai mica, deci si ratele de plata.
- Nu stai in praf in timpul renovarilor, pur si simplu isi faci bagajele si te muti in casa noua.
- Nu pierzi timpul cautand cumparatori si ocupandu-te de intocmirea actelor.
Singurul risc poate fi generat de erorile intentionate sau nu strecurate in contract. Deci, prudenta maxima si atentie sporita la semnarea actelor.

Locatia buy back-ului
Stein Construct a fost infiintata anul trecut, fiind o companie romaneasca subsidiara a firmei Glina SA (producator de conserve). Tot anul trecut Stein a lansat cele doua proiecte imobiliare pe care le dezvolta acum, RubinStein si SaphirStein, o investitie de 100.000 de euro. Din pacate, oferta in sistem buy back este valabila numai pentru cele doua ansambluri dezvoltate de Stein Construct - RubinStein Residence & SaphirStein Residence. Primul este amplasat la intrarea in Mogosoaia, in apropierea restaurantului 2 Cocosi. Este compus din doua corpuri de cladire cu S+P+4E, fiecare cu cate trei scari si ofera o gama larga de locuinte: atat apartamente de doua, trei si patru camere, cat si duplex-uri si totalizeaza 76 de locuinte. La parter si etajele I-IV sunt prevazute locuinte, iar la parterul tronsonului A (spre Soseaua Bucuresti-Targoviste) s-a prevazut un spatiu multifunctional. In complementaritatea spatiului locativ, ansamblul va cuprinde si o serie de facilitati aflate in imediata apropiere: un garaj pentru 64 de autovehicule in subsol, piscina, baza sportiva si gradinita. Potrivit reprezentantilor Stein Construct, ansamblul va fi finalizat in doua etape. Prima parte in mai 2007, iar a doua - in noiembrie 2007.
SaphirStein Residence, cel de-al doilea proiect scos la vanzare in sistem buy back, este amplasat pe Splaiul Independentei 202 A-202D si e constituit din doua cladiri cu noua etaje, suprafata totala a terenului fiind de 5.260 mp. In cadrul imobilelor se vor regasi 169 de locuinte de lux, cu doua si trei camere. Subsolul va gazdui un numar total de 191 de locuri de parcare. Termenul de predare a proiectului este estimat pentru februarie 2008.

Ce inseamna buy back?
Buy back rezidential este un serviciu complex, dar in principiu a fost lansat pentru
a facilita accesul clientului la o casa noua. Acest instrument comercial, utilizat in special in comertul cu masini, aminteste intrucatva de creditul punte oferit de unele banci la cumpararea de locuinte si de programul „rabla“ derulat de Guvern. Totusi, in cazul programului „rabla“, masina veche este dusa la „cimitir“, iar prima de casare reprezinta avansul pentru una noua. Buy back-ul rezidential presupune o revalorificare pe piata a locuintei vechi, pretul de achizitie initial reprezentand o cota de cel putin 70% din costul noii case.

Oleg Cojocaru

Sursa: http://www.sfin.ro/articol_7932/programul__rabla__pentru_piata_rezidentiala.html

Preshul sau cerul?!

2007-02-26T00:07:00.000+02:00

Poti avea intregul cer la picioare... insa confundandu-l cu un presh, nici realitatea nu o vei recunoaste. Cu alte cuvinte: poti avea acces la mai mult decat iti imaginezi, dar daca nu iti cunosti limitele, atunci nu vei stii niciodata ce/cum/cand le poate/poti depasi.

Cam asa procedeaza si clientii unora dintre agentiile autohtone. Li se ofera solutii, prezentari pamponate, "creatii creatoare", analize amanuntite, strategii de toate tipurile, cele mai bune oferte...un intreg arsenal bine alcatuit si planificat [logic si coerent]. Totul pentru binele brandului. Feedbackul clientului: "it's just too good to be light", un altfel de a spune "nu te cred; cu siguranta nu cunosti brandul...mai incearca s-alte variante". Si "saraca agentie" tot incearca si incearca, si incearca...pana la extenuare, pana nu mai are ce oferi, epuizandu-si resursele. Dar, iata, cum intra in scena Eroul Salvator, ca un soare luminos (doua exagerari pleonastice intr-o singura fraza ;)) )! Solutia oferita?! Evident, o ingramadire de aberatii artificiale, istorisite superficial intr-o limba corcita, cu pretinsul merit de a fi considerate axiome ale departamentului de marketing. A conceput cea mai viabila si teribila rezolvare, si lui nu i-au trebuit conceptii creative, nici valori, nici slogane, nici media planuri, nici analize de piata.... Ciudat insa,...daca stia axiomele, de ce a tinut mortis ca altcineva sa ii rezolve problemele de comunicare?!

Sau poate ca a vazut doar preshul, acolo unde statea asternut cerul?!

PS: V-am dus cu cerul, nu cu preshul....si nu m-am prezentat: Ana Placinta (daaa, are diacritice), de profesie batator de campi, cateodata in scris/vorbit, alteori ii mai bat si pe la SNSPA...acum depinde si de vant. Sper sa am texte mai bune data urmatoare acestei date, in care v-am scris deja ceva.

Mi-am indeplinit Obiectiv-ul

2007-02-25T21:29:00.000+02:00

Revista Obiectiv. Apartine Ministerului Muncii. Si-au schimbat logo-ul. Eu l-am schimbat. Acesta este. Cum vi se pare?

Delicios

2007-02-23T12:06:00.000+02:00

O propunere si un draft de campanie pentru tot ceea ce inseamna compania Mandy.

Si o alta propunere, in doua variante:

Campionatul de table

2007-02-21T13:54:00.000+02:00

Jucam de ceva timp, pe sport365.ro, un campionat de table, ce ne tine treji noptile, ajungem sa ne dea luma afara de la serviciu, sa uitam sa invatam - cine mai invata in zilele astea?:D. Si, ma mancau degetele. Iata, ce a iesit din mancarime:

PS: poza ii apartine lui pyrostantalos

Ghost-ad pt wwf

2007-02-12T17:28:00.000+02:00

A inceput cu un jurnal al ninei (http://ninazdesign.deviantart.com/) si cu mini concurs(http://ninazdesign.deviantart.com/journal/11721390/): poze din vacanta ei in thailanda si fiecare sa faca ce-i trece prin cap in photoshop sau ce se pricepe. Mie mi-au sarit in ochi pozele cu maimutica si a iesit ce vedeti mai jos:

In sfarsit de inceput

2007-02-07T17:56:00.000+02:00

Mi s-a tot zis..."Bey, daca tot ai facut o facultate de jurnalism, daca ai talent (?!) scrie dracu si pe blogul tau, nu doar da copy/paste la materialele scrise de altii - asta nu inseamna ca acele materiale nu sunt bune."...Mi-a luat ceva timp pana sa ma hotarasc sa scriu. Nu ca ACUM, as scrie ceva extraordinar...desi, poate, as putea.
Nu sunt de mult timp in publicitate. Aproximativ 2 ani. Pentru unii mult, pentru altii putin. Sau asa-s-asa. Oricum, indeajuns, incat sa stiu aproximativ cu ce se mananca diverse chestii din publicitate.
Nu o sa stau acum sa scriu multe, pentru ca inca nu am dovezi clare...- defect de ex-jurnalist -...dar...lumea vorbeste. Cam mult. Poate mult si/sau prost. Dar au fost cazuri in care publicitatea, asa cum o vedeam eu, inainte de a intra in domeniu, m-a dezamagit. Sincer, nu ma asteptam, in asa zisa inocenta a mea, sa dau de vorba "o mana spala pe alta", si-aci nu ma refer la sapunuri..:P, in publicitate. Despre acest subiect voi scrie in alta zi.
In rest, pot spune, ca mi-a facut un bine accederea in acest domeniu. Mi-a deschis "valva" spre o altfel de conjuratie, daca l-as parafraza pe John Kennedy Toole. Dar una nu a imbecililor, desi sunt si din acestia in acest domeniu, ci una a celor care gandesc vast, nu se opresc asupra unui punct, ci cauta sa dea inteles universului din jurul punctului. Laturei mele filosofale i-a placut. A fost un in sfarsit de inceput de drum.

whatabout2night

2007-02-07T15:48:00.000+02:00

Draft pentru un site gen 7seri.

Ziua unui art

2007-02-06T11:50:00.000+02:00

Aspiratorul

2007-02-06T11:40:00.000+02:00

O reclama geniala. O idee la fel de geniala.
Miami Ad School, Miami, USA
Art directors: Moyeenul Alam, Jessica Maitree
Copywriter: Niklas Kristensen

Articol din Gandul

2007-02-05T18:10:00.000+02:00

Roblogfest - concurs de antrenat bloggeri

Cristina MAZILU | 29 ianuarie 2007

Bloggerii care in anul trecut au fost cuminti (dar nu neaparat), harnici (dar nu obligatoriu) si creativi (imperativ!) au sansa ca in luna martie sa se numere printre castigatorii celei de-a doua editii a Roblogfest, evenimentul ce desemneaza cine nu posteaza degeaba in blogosfera.

Initiat de Dragos Novac anul trecut, Roblogfest s-a bucurat de popularitate si a inregistrat succes printre bloggeri, alegand cele mai bune, mai interesante sau mai amuzante jurnale online, in functie de voturile altor bloggeri.

A fost unul dintre cele mai importante evenimente de blogging desfasurate in Romania si prima tentativa de ierarhizare a celor mai cunoscute jurnale online de la noi. Astfel, in 2006 s-a remarcat blogul lui Zoso (www.zoso.ro) la trei categorii, eLearningBlog (www.timesoft.ro/weblog/ index.php) si Viata bate filmul (www.paginiweb.com/blog/).

Pentru 2007, sunt propuse in total 14 categorii de distinctii.

Potrivit site-ului evenimentului, http://roblogfest.ro, competitia are ca scop coagularea comunitatii bloggerilor din Romania si a fost gandit ca un concurs popular, ce include toate blogurile liber nominalizate de catre orice utilizator de internet. Conditiile de participare presupun ca fiecare participant sa aiba un blog care sa fie actualizat regulat (cel putin o data pe saptamana), iar autorul (autorii) acestuia sa fie roman(i). Blogurile care pot fi inscrise in concurs pot fi de orice tip - text, audio sau video, iar continutul trebuie sa fie original.

Concurentii la Roblogfest vor putea fi propusi, incepand cu 1 februarie, lista de nominalizari ramanand deschisa pana pe 14 februarie.

Oricine poate propune un blog, chiar si pe cel propriu. In perioada 15-28 februarie, se vor contoriza voturile, iar pe 1 martie se vor anunta castigatorii, tot atunci urmand sa aiba loc si o petrecere de premiere intr-un club din Bucuresti.

Organizatorii sunt deschisi la sugestii privind festivalul de blogging, important fiind "sa ne simtim bine, nu sa cream dispute sau animozitati".

Astfel ca, atat timp cat Roblogfest ramane in sfera unui concurs distractiv si constructiv si nu se transforma in traditionalele evenimente romanesti in care atat numarul voturilor, cat si metodele aplicate sunt interminabile si contestate, festivalul de blogging va fi unul distractiv, unde va exista si interactiune offline.

Categoriile Roblogfest

Cel mai bun blog (crema frate!)

Cel mai informativ blog (cel mai de unde afli)

Cel mai bun blog personal (cel mai al meu)

Cel mai bun blog colectiv (cel mai al nostru)

Cel mai bun design de blog (cel mai aratos)

Cel mai bun blog nou* (cel mai care vine din urma)

Cel mai bun blog scris de cineva sub 18 ani (cel mai din aia micii)

Bonus: cel mai bun post de blog*

Cel mai bun foto blog (cel mai care ne-ncanta ochiu')

Cel mai bun blog de cultura (cel mai care ne gadila neuronu')

Cel mai bun blog de divertisment* (cel mai la care ne simtem bine)

Cel mai bun blog de tehnologie (cel mai web 2.0 sau p-acolo)

Cel mai bun blog de media (cel mai de care pe care)

Cel mai bun blog de afaceri (cel mai de bani)

Cel mai bun blog de companie (cel mai de piar informal)

sursa: http://www.gandul.info/articol_28239/roblogfest___concurs_de_antrenat_bloggeri.html

Articol interesant in Cotidianul

2007-01-06T14:14:00.000+02:00

Marci cu debut in 2006

Ionut Dulamita

Vodafone primeste de la specialisti rangul de top brand nou aparut anul trecut. Il urmeaza marci proaspete din sectoarele media, food&drink si piata de retail.

Telefonia mobila din Romania s-a imbogatit cu o marca de renume mondial in 2006, lasind tot mai putin loc in acest domeniu. Dacia a intaritat popoarele lumii cu noul produs Logan Break, iar televiziunea digitala a luat avint prin doua nume inedite: Boom TV si Dolce. In acelasi timp, anul proaspat finalizat a echivalat si cu „pre-boomul“ deschiderii de noi lanturi de magazine-mamut.

Vodafone, in scrisnet de Logan Break

„Mi-e teama ca 2006 nu a fost un an foarte bogat in lansari de care sa ne aducem aminte. Una singura este cu adevarat importanta: Vodafone, ca ultima etapa a tranzitiei de la Connex. Logan Break este de asemenea o lansare importanta, dar aici e vorba de un produs nou care extinde o linie, nu de un brand nou“, spune Stefan Liute, director de strategie la Grapefruit, cu precizarea ca domeniile in care s-au strecurat principalele branduri pe piata romaneasca din 2006 sint, prin urmare, cel auto si cel al telecomunicatiilor. „Telefonia mobila este in mod evident una dintre categoriile care ne influenteaza viata, in asa masura, incit, daca azi ar disparea, ne-ar trebui o recuperare similara cu cea in care reinveti sa mergi dupa ce ai stat cu ambele picioare in ghips citeva luni“, avertizeaza Cristofor Iosub, Managing Director la OgilvyOne. Acesta spune insa ca anumite piete, cum ar fi cea a telefoniei mobile, vor oferi mai putine sanse de penetrare pe viitor, avind in vedere ca sint deja „doi competitori dominanti, unul de nisa si unul care incearca sa-si faca loc cu greu“. Vodafone a facut cunostinta directa cu romanii in prag de mai, in cadrul unui show cu lasere din Piata Revolutiei, in timp ce Dacia a lansat oficial indelung mediatizatul break la finele lui septembrie. Totodata, domeniul telecomunicatiilor a adus printre romani, in februarie 2006, si serviciul de telefonie fixa Eufonika, un produs Magyar Telekom, care ofera utilizatorilor Romtelecom preturi mai avantajoase in unele sectoare.

Tv-ul prin satelit, la mare rang

Printre aparitiile de marca punctate de strategul de la Grapefruit, Stefan Liute, se numara si serviciile de televiziune digitala Boom TV si Dolce, care au adus cu ele o calitate superioara a imaginii si a sunetului, precum si o mai mare accesabilitate, intrind in competitie cu furnizori mai vechi precum DigiTV, lansata in 2004, si Max TV, aparuta in tara anul trecut. Boom TV fura ochii telespectatorilor din luna aprilie, sub egida DTH Television Group, urcind rapid pe scena popularitatii, iar concurentul sau, Dolce, a izvorit din vointa Romtelecom in urma cu doua luni. „Abia la anul vom vedea daca Dolce inseamna ceva in lupta cu DigiTV si Boom.“ Anul trecut a largit sectorul media si cu noua publicatie „Compact“, distribuita gratuit sub patronatul trustului Ringier. Alaturi de ea si-au facut avint pe piata si nume precum „BusinessWeek Romania“, editia locala a celei mai bine vindute reviste de afaceri din lume, editata la noi de The McGraw-Hill Companies si de Business Media Group, si unul dintre concurentii sai autohtoni, lunarul „Target“, care imbina informatiile de business cu cele de lifestyle sub egida PubliMedia International.

Staruri cu carne si bule

„Brandurile nou aparute in 2006, lansate asa cum trebuie sa se faca o lansare - ID, packaging (n.r. - ambalare), distributie, comunicare - au fost destul de putine“, este de parere si Traian Panghe, director de creatie la Imager, care spune ca majoritatea aparitiilor s-au petrecut in categoria food&drink. Acesta pune pe primul loc marca Zuzu, „pentru packaging-ul absolut distinct si pentru functionalitatea sa extraordinara, mai putin pentru nume si inca mai putin pentru campania de lansare. In topul lansarilor propus de Panghe isi face loc si Olympia, din categoria de conserve de legume si fructe, careia expertul ii atribuie un „foarte bun spot de lansare“. Urmeaza Transavia, producator de carne autohton, care a cunoscut o noua identitate de brand pentru produsele sale si un spot controversat, si Dorato, singurul vin spumant cu arome de pepene galben si zmeura, „cu o premisa strategica interesanta: «Sa ne bucuram mai des», desi cred ca romanii nu pling mai des decit se distreaza, dimpotriva“, spune Panghe. Li se alatura si marca mezelurilor Decar. „Acesta din urma pare un brand de anii ’90, cu un claim joc de cuvinte-integrama: «Gustul Decar ne place!»“, mai spune creativul de la Imager. „Produsele-star sint indubitabil cele alimentare, unde se da o mare batalie, care va deveni cu atit mai acerba cu cit se vor dezvolta alte branduri, o tendinta de neevitat. Prin urmare, solutia companiilor romanesti este investitia in crearea brandurilor“, intareste Bogdan Brinzas, CEO la Brinzas Design.

Nume grele de peste hotare

In toamna lui 2006, piata autohtona de retail s-a imbogatit cu primul hipermarket Auchan, o data cu cresterea semnificativa a numarului de consumatori romani. Acesta depaseste 10.000 de metri patrati si se alatura gigantilor Carrefour, Cora sau Kaufland.

La sfirsitul lui noiembrie i se alatura si intiiul magazin Mr. Bricolage, retail de bricolaj cu cea mai mare raspindire geografica, in Europa, Africa si America si cu cel mai mare numar de unitati, in jur de 600. Lansarea sa a atras o investitie de sapte milioane de euro, anuntindu-se inca cinci magazine sub aceeasi marca in urmatorii doi ani. „Daca ne uitam la piata de retail, unde sintem mult in urma Europei Centrale ca numar de supermarketuri la mia de locuitori, vedem o perioada «de aur». 2006 este anul «pre-boom», pentru ca adevaratul boom se va intimpla in 2007-2008, cind toate lanturile de retail planuiesc un numar-record de noi deschideri“, preconizeaza Cristofor Iosub.

Anul ce s-a sfirsit a rezervat pentru Romania si prima franciza Costa Coffee din Europa de Est, amplasata in Piata Romana din Capitala, parte dintr-un lant britanic ce numara 500 de cafenele in Marea Britanie si alte 100 peste hotare. Totodata, in primavara, a poposit pe meleagurile noastre si lantul de magazine Sephora, distins prin cosmetice intilnite in exclusivitate in centrele sale si proprietate a grupului de branduri de lux Louis Vuitton-Moët Hennessy. In sectorul bancar, toamna anului trecut a definitivat fuziunea dintre HVB Bank Romania si Banca Tiriac, rezultind Banca Comerciala HVB-Tiriac SA. Aceasta din urma a intrat ulterior sub aripa retelei centrale si est-europene UniCredit Group, care se bucura de o capitalizare de piata de peste 60 de miliarde de euro.

Putine branduri romanesti cu pozitii semnificative

„In 2006, romanii s-au vindecat de febra pseudo-brandului financiar «credit cu buletinul», ajutati si de BNR, dar asta nu i-a impiedicat sa consume din ce in ce mai mult: mult turism si entertainment, materiale de constructii si case de-a dreptul, haine, food&drink. Pina si Craciunul a fost consumat, din datele furnizate de televiziuni, cu 25% mai mult decit anul trecut“, descrie Traian Panghe tendintele de consum ale romanilor in acest an. Bogdan Brinzas sustine ca Romania nu asista la o suprasaturare a pietei. „Faptul ca avem la dispozitie o diversitate de produse in magazine nu inseamna ca avem branduri. Sint doar citeva branduri reale romanesti, majoritatea provenind din istoria ante-’89 si citeva cu o istorie recenta“, arata acesta. Stefan Liute e de parere ca domeniile in care e mult loc pentru branding sint imobiliarele, turismul sau serviciile cu valoare adaugata mare, „fara de care vom deveni o economie bananiera pe termen lung“. „Punctele tari sint cresterea consumului si a puterii de cumparare. Punctele slabe: prea putine branduri autohtone au pozitii cu adevarat semnificative in sectoarele lor“, completeaza Liute. Traian Panghe spune ca nu stie cit de mare era nevoia pentru unele marci si produse. „Succesul unora ar putea sa spuna ca era loc si nevoie, dar in comunicarea de marketing e vital sa stii sa comunici. Daca reusesti, e posibil orice - sa extinzi si sa dezvolti piata existenta, sa inventezi o noua piata si noi consumatori“, conchide acesta.

SURSA: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=8653&art=22548&cHash=a68de2b3c4

Lucrare mai veche - Hover

2006-12-15T09:40:00.000+02:00

NetNess II

2006-12-06T14:48:00.000+02:00

Eco-U

2006-11-21T16:37:00.000+02:00

O prima idee pentru o campanie ecologica.

Crescendo

2006-11-12T20:34:00.001+02:00

Sursa principala: ReedyEvolved, apoi a fost modificata de mine foarte putin pentru a cuprinde ideea emisiunii realizate de Vanda Florea aka Lightheart.

NetNess

2006-11-09T19:54:00.000+02:00

Brecco Logo

2006-11-03T10:56:00.000+02:00

Radio Lynx

2006-11-02T13:57:00.000+02:00

Diverse

2006-11-02T10:15:00.000+02:00

Diverse lucrari, coperti de cataloage, flyere.

Mandy - creionari

2006-09-27T10:39:00.000+03:00

M-am jucat cu niste idei si imagini pentru a schita ceva interesant pentru Mandy, unul dintre producatorii importanti de conserve din Romania. Iata niste exemple:

Go travel - Go escape

2006-09-26T13:34:00.000+03:00

Cream sentimente - Tempo cafe

2006-09-25T10:41:00.000+03:00

Diverse lucrari pentru Tempo Cafe, un alt brand al Springtime.

Hover CUV - Drafturi citadine

2006-09-07T18:14:00.000+03:00

In septembrie se va lansa una din marcile auto chinezesti pe piata romaneasca. O masina ieftina, buna de oras. CUV - City Utility Vehicle. Mai jos am cateva variante gandite pt diverse idei de lansare sau apoi de pozitionare. Pe langa toate astea, sloganul "Citadin" ilustreaza f. bine ceea ce am vrut de la Hover. Creatia - ma rog drafturile - si copywritingul imi apartin.

Rectificare

2006-09-03T11:45:00.000+03:00

La nici doua zile dupa ideea asta, am vazut - deh mai uit si eu, sunt om:P - ca acest slogan apartine companiei caroli. Alta data sa fiu mai atent.
Iata si niste linkuri:

1.Parc

2.Masina

3.Baiatul

Springtime - De vara

2006-08-12T13:39:00.000+03:00

Se incepe o noua campanie. Print, guerilla tot ce se poate pt a scoate in evidenta produsele/ calitatea produselor Springtime cat si pentru a pozitiona brandul pe piata. iata una dintre "opere":

Stein Construct II

2006-08-01T11:07:00.000+03:00

O noua reclama pentru Stein Construct si pentru complexul lor de locuinte high-class. S-a pornit de la building your future, sloganul companiei si prin combinatii de idei s-a ajuns la ceea ce se vede mai jos.

Ulysse's Concept - logo

2006-07-26T15:00:00.000+03:00

Firma de PR. Logo nou. Cum vi se pare?

Tapul si blonda

2006-07-06T16:25:00.000+03:00

Promotia verii la Springtime. La o pizza primesti o bere. Dupa multe incercari, cel putin deocamdata m-am oprit la aceste doua idei. Mi s-au parut haioase. Care va place cel mai mult si de ce?

Stein Construct - propunere

2006-06-28T14:21:00.000+03:00

Apartamente cu un grad de confort destul de mare. Preturi ok. Un alt stil de viata. Cam asta a fost brief-ul. Si cam asta a iesit.

Oferta SpringTime - draft

2006-06-23T14:35:00.000+03:00

Ce parere aveti? Nu e definitivata ideea.Mai trebuie sa umblu si la texte.

Carvertising: un nou (auto)vehicul publicitar

2006-06-19T10:38:00.000+03:00

"Cum ar fi sa poti inchiria o masina ultimul racnet cu 100 de euro? Pe luna, nu pe zi… Daca faci un calcul, iti dai seama ca ar putea fi mai avantajos sa conduci un Mini sau un Citröen inchiriat in sistemul asta decat sa-ti cumperi unul nou. Singurul lucru pe care trebuie sa-l accepti este faptul ca masina pe care o conduci are imprimata o reclama cool pe ea.

Advertising pe autostrada
Vehiculele inscriptionate cu numele, logo-ul, numarul de telefon, culorile sau imaginile reprezentative ale unor companii nu sunt un lucru nou in Romania; ele fac parte din peisajul urban comun, fie ca e vorba de transit advertising sau de flotele branduite ale companiilor. Dar sa poti inchiria ieftin ultimul model de Smart (cu o reclama impecabil desenata la LG pe el) sau sa primesti bani ca sa faci reclama bauturii tale preferate e o chestie de care inca n-am auzit la noi. Cam asta ar fi carvertising-ul.
Denumirea de „carvertising” pare sa fi fost lansata in 2000, cand o companie americana din Arizona, JMP Ventures, anunta o noua oportunitate de castig pentru posesorii de automobile: „Acum puteti castiga bani doar aflandu-va in trafic”. Conducatorii auto navetisti erau invitati sa se inscrie pe site-ul www.carvertising.com, urmand sa primeasca pana la 1.000 USD pe luna daca acceptau ca advertiserii contractati de JMP sa iti puna reclamele pe spatele masinilor lor.

Inspirata de practica reclamelor plasate pe taxiuri, aceasta idee de afaceri a fost incurajata si de un studiu care arata ca navetistul american petrece in medie 35 de ore pe an blocat in traficul de la orele de varf. Potrivit JMP Ventures, acest nou concept era in mod clar de tipul „win-win”: soferul castiga bani vanzand spatiul publicitar de pe masina sa, in timp ce advertiserul avea acces la un mediu care se dovedise dificil de imblanzit.

Nu stiu exact ce s-a intamplat cu cei de la JMP Ventures si cu ideea lor. Desi site-ul www.carvertising.com nu mai exista si nu am mai gasit nimic relevant despre companie de la data lansarii conceptului, imi place sa cred ca lucrurile au mers destul de bine… Oricum, conceptul de „carvertising” a fost preluat si dezvoltat in directii noi in Europa si Australia.

Carvertising Europe e o companie olandeza fondata in 2003 cu scopul de a crea un nou medium publicitar care sa se adreseze consumatorului „de pe teren” prin intermediul celui mai staruitor si mai recunoscut icon, automobilul. Ideea de baza este sa segmenteze publicul posesor de automobile in functie de comportamentul in timpul deplasarii si sa potriveasca profilurile astfel obtinute cu targeturile advertiserilor. Carvertising Europe dispune atat de un „staff” de soferi care isi conduc zilnic masinile personale „branduite” pe ruta lor obisnuita (fiind platiti pentru asta), cat si de o flota proprie de automobile conduse pe rute dinainte stabilite de soferi pregatiti special in acest scop.

Cei din prima categorie lucreaza pe baza de contracte de 6 luni care ii obliga la un total minim al deplasarilor de 10.000 km/6 luni. Cei din a doua categorie pot fi directionati in functie de strategia advertiserului: rutele pot consta in tururi nationale sau pot fi circumscrise anumitor coduri postale, targeturilor etnice, considerentelor de varsta sau sex ori altor criterii demografice. De asemenea, acesti angajati pot integra in activitatea lor practici de distributie de materiale promotionale, sampling si orice altceva legat de event marketing.

Compania austriaca CoolCar inchiriaza automobile pe termen lung (12-48 luni) pentru 199 euro/luna. Masinile (de mici dimensiuni, ca Mini One sau Citroën C4) sunt „impachetate” in reclame si trebuie sa atinga un kilometraj minim in fiecare luna. Compania australiana KahDo ofera un serviciu similar in Sydney si Melbourne, unde un Smart branduit poate fi inchiriat cu doar 26 USD/saptamana (intretinerea si asistenta de urgenta incluse). Cei de la KahDo isi iau meseria in serios, selectionand fiecare sofer cu mare atentie, dupa criterii ca varsta, stilul de viata si cartierele pe care tinde sa le frecventeze. In Franta, Libertydrive inchiriaza Smart-uri branduite pentru 150 euro/luna. Mai mult, compania are si un program pentru posesorii de Smart-uri, care pot castiga 100 euro/luna daca accepta sa iti vanda spatiul publicitar de pe masina. Printre evenimentele organizate de Libertydrive se numara campania de Ziua Femeii pentru Kookaï din 2004, cand 100 de Smart-uri au batut strazile Parisului purtand mesajul „Ce-ar fi lumea fara fete?”

In ceea ce priveste persoanele vizate ca „agenti” ai carvertising-ului, acestea sunt in special tineri care locuiesc in marile aglomeratii urbane si au un drum relativ lung de parcurs pana la locul de munca. Fie vor sa castige un ban de buzunar, fie au nevoie de o masina fara complicatii. La aceasta trebuie adaugat ca in multe orase europene supraaglomerate, posesia unui autoturism incepe sa nu mai fie vazuta ca o necesitate absoluta, ceea ce face ca inchirierea unei masini sa devina o idee din ce in ce mai curtata. In plus, este clar ca modelele disponibile (Smart, Mini One, Citroën C4) se adreseaza unui public tanar, „trendy” si nonconformist si sunt special concepute pentru a se „descurca” in traficul citadin.

Din punctul de vedere al advertiserilor, acest vehicul publicitar („vehicul” la propriu si la figurat) asigura un reach bun, exploatand viteza redusa a traficului urban la orele de varf (ceea ce ii asigura un public captiv), precum si fascinatia naturala a omului pentru automobil; masinile folosite sunt modele facute sa atraga privirea si sa polarizeze opiniile: un Smart, de exemplu, poate sa-ti placa la nebunie sau sa-ti starneasca repulsie, dar nu te lasa indiferent.

Desigur, ramane „problema” reclamelor… Cati dintre noi am merge la o prima intalnire intr-o masina colorata ca pentru balci si care urla prin toti porii un slogan publicitar? Dar poate ca intrebarea e gresita. La urma urmei, cati dintre noi n-am fi dispusi sa dam cateva milioane pe luna pentru a conduce o masina ultimul racnet?"

Material preluat de pe : iqads.ro

Autor: Malin Sufitchi

Alt draft pentru Mandy

2006-06-12T17:18:00.000+03:00

Astept niste comentarii, pentru a le arata si celor de la Mandy.

Draft pentru Spring Time

2006-06-12T09:47:00.000+03:00

Cu ocazia Campionatului Mondial am avut de facut cateva lucrari pentru Spring Time. Tema: fast-food-ul si fotbalul. Iata una dintre lucrari:

Later Edit: Pana la urma a aparut pe foile de tava, dar in formatul acesta:

Publicitate cu temele facute de-acasa

2006-06-08T10:11:00.000+03:00

O noua alternativa la publicitatea traditionala capata raspandire din ce in ce mai mare: Consumer Generated Content. Pe intelesul tuturor: publicitatea care ii inregimenteaza chiar pe consumatori, deveniti participanti entuziasti in procesul de comunicare.

Postul de televiziune american Current propune telespectatorilor sa creeze clipuri publicitare pentru diverse produse, care sunt apoi difuzate contra unei remuneratii. O idee cum nu se poate mai simpla, o co-creatie, care antreneaza consumatorul in elaborarea prosusului. Daca pana de curand Current era pur si simplu un canal original care invita americanii sa-si faca propria televiziune, acestia urmand sa trimita scurt-metraje si clipuri care erau ulterior difuzate, de data asta conceptul este impins si mai departe: la inceputul lunii mai a lansat “V-cam” (viewer created ad message). Mesajul e acelasi, dupa cum noteaza in editia electronica cotidianul francez Le Figaro: trimiteti si clipuri publicitare, care, in plus vor fi remunerate cu 1.000 de dolari pentru difuzare si cu sume cuprinse intre 5.000 si 50.000 daca spotul este difuzat apoi si pe alte canale. “Fiti creativi! Nu exista nici o regula”, asigura reconfortant canalul intr-un material video difuzat la randul sau pe Internet.

Spaima agentiilor
Un spot animat pentru Sony Electronics, cu nimic mai prejos fata de ceea ce ruleaza de cele mai multe ori in cadrul calupurilor publicitare, a castigat concursul pentru primul mesaj publicitar creat de un telespectator si organizat de Current TV. Creativul se numeste Tyson Ibele, are 19 ani si e din Minneapolis, iar spotul sau va rula pe Current TV timp de doua luni, dupa cum relateaza publicatia The New York Times. La scurta distanta i-au urmat alti temerari, cu reclame pentru clienti precum Toyota sau L’Oreal, fiecare dintre ele asteptand sa fie aprobate de catre client. Un brief in toata regula pe site, cu toate elementele grafice si de miscare de care un creativ de buzunar ar putea avea nevoie pentru a duce sarcina la bun sfarsit. “User-generated content e un fel de cuvantul zilei. Cred ca oamenii de market destepti vor incepe sa se gandeasca serios la aceasta alternativa”, a declarat pentru The New York Times Anne Zehren, director de vanzari si de marketing pentru Current TV. Sistemul se bazeaza pe ideea ca programele postului vor fi mai interesante daca audienta, formata in special din persoane cu varsta intre 18 si 34 de ani, au un cuvant de spus in realizarea continutului. “E o modalitate extrem de eficienta de a-i face pe cei din jur sa-ti vada lucrurile pe care le realizezi, plus ca este cool sa-ti vezi apoi numele trecut la credite”, admite Tyson Ibele, care lucreaza la o companie de productie de animatii si care a fost recompensat de Current Tv cu 1.000 de dolari. “Current a pus pe roate cel mai mare cosmar al agentiilor de publicitate”, da in final verdictul publicatia americana.

Un “tata Ogilvy” in toate
Current TV nu sunt primii care experimenteaza in user-generated advertising. Converse a solicitat filmulete turnate acasa de cei care incalta celebra marca americana cu tenisii de rigoare in picioare, pe care le-a transformat ulterior in reclame. Spoturile au devenit celebre pe tot web-ul dupa ce au fost postate pe site-ul conversegallery.com. Si MasterCard si-a lasat cumparatorii sa se joace de-a publicitatea, lansand site-ul priceless.com, unde utilizatorii au putut redacta copy-uri pentru doua spoturi ale companiei. Un efect bumerang l-a avut insa o initiativa a celor de la Chevrolet, care s-au fript dand frau liber publicitarilor din fata monitorului. In luna martie a acestui an, fabricantul de automobile a instalat un sistem pe site-ul companiei care permitea vizitatorilor sa impreuneze imagine si text pentru o reclama pentru brandul Chevy Tahoe. Initiativa a fost rapid contracarata de o serie de activisti, care au realizat spoturi prin care critica atribute ale autovehicolului precum consumul redus de combustibil sau impactul asupra mediului.

Testimonial
“Consumatorii si-au gasit, in sfarsit vocile lor. Si, mai mult, le si place cum suna acestea. Acest lucru nu se petrece in mod intamplator intr-un moment istoric in care Internetul a gasit un loc in casele, birourile si vietile noastre”, declara Joseph Jaffe, editor pentru publicatia www.imediaconnection.com si totodata realizatorul unui spot propriu pentru Nike si care-l are protagonist pe jucatorul de golf Tiger Woods.

Exemple de user-generated advertising:
Honda
Converse
General Electric
iPod
Carl's Jr.

material preluat de pe www.iqads.ro

O carte interesanta

2006-06-04T09:41:00.000+03:00

Seful IRSOP, Petre Datculescu scoate "Cercetarea de Marketing"
Petre Datculescu, Director IRSOP Market Research & Consulting este autorul titlului "Cercetarea de Marketing", cea mai recenta aparitie Brandbuilders ce are ca subtitlul "Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia"
02-06-2006

( AdPlayers.ro, Irina Toma, irina.toma@adplayers.ro )

Sub semnatura fondatorului si directorului IRSOP - Petre Datculescu, editura Brandbuilders a anuntat aparitia titlului “Cercetarea de Marketing”.

Asa cum spune si subtitlul “Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia”, promotorii noii aparitii editoriale sustin ca aceasta este o lucrare de mare calibru, ce ofera toate resursele necesare proiectarii, realizarii si interpretarii unei cercetari de marketing sau de opinie publica. Cartea dezbate pe larg, spun reprezentantii editurii, problemele cu care se confrunta marketingul, referitor la psihologia consumatorului, segmentarea pietei, pozitionarea marcii, produsul, publicitatea, pretul si distributia.

Recomandari bazate pe cercetari IRSOP

Potrivit editurii Brandbuilders, recomandarile si solutiile avansate in aceasta carte se bazeaza pe standarde profesionale inalte si pe criterii de practica eficienta, desprinse de-a lungul multor ani de cercetare in cadrul IRSOP, institutul privat, specializat in cercetarea de marketing si in sondarea opiniei publice condus chiar de catre autorul titlului. Cartea lui Petre Datculescu descrie metodele si tehnicile care au revolutionat disciplina cercetarii consumatorului si au intrat in practica de zi cu zi a marilor companii.

Cuprinzatoare si plina de observatii pertinente, “Cercetarea de Marketing” constituie, asa cum subliniaza reprezentantii editurii, o lucrare obligatorie pentru toti cercetatorii din domeniul stiintelor sociale aplicative, pentru managerii si specialistii care lucreaza in departamentele de marketing ale firmelor, in agentiile de publicitate, in domeniul relatiilor publice si al comunicarii.

Autorul

Petre Datculescu este psiholog si doctor in psihologie al Universitatii din Bucuresti. De la incheierea studiilor, a lucrat neintrerupt in cercetarea sociala si psihologia aplicativa. In 1990, a creat IRSOP, un institut privat, specializat in cercetarea de marketing si in sondarea opiniei publice. In prezent, Petre Datculescu este directorul IRSOP Market Research&Consulting.

Managementul afacerilor

2006-06-04T09:31:00.000+03:00

Lucrari contractate pentru Total Q Arm. O firma ce acorda certificate ISO. A fost cam greu de gasit o idee dar, pana la urma aceste idei au venit. Iata rezultatul.

Alte Draft-uri

2006-06-02T10:10:00.000+03:00

Cateva lucrari pentru o campanie a producatorului Mandy.Prima e pornita de la ideea lor, dupa ce pregatisera noua eticheta a cutiei, iar a doua, m-am jucat putin cu psihicul omului atunci cand vine vb de mancare.

La altii da...

2006-06-02T10:06:00.000+03:00

Ca prezenta la Ad'or scade de la an la an se stie....pe cand la altii...Sunt curios ce vor face ai nostrii, se stie in general ca foarte putini au confirmat atat la festivalurile din tara cat si in strainatate. Pubicitatea incepe sa se asemen cu fotbalul.Degeaba iei campionatul daca nu si confirmi in cupele europene.

"Cannes Lions 2006 a crescut cu 12.5%
Cu 24.862 de intrari din 81 de tari, inscriaerile in festivalul de publicitate inregistreaza cresteri procentuale semnificative in sectiunile Media Lions (36.5%), Cyber Lions (+32%) si Titanium (+52%) si caderi usoare la Lions Direct (-6.5%) si Film (-2.7%)
01-06-2006

( AdPlayers.ro, Iulian Toma , iulian.toma@adplayers.ro )

Festivalul de publicitate Cannes Lions 2006 a inregistrat o crestere semnificativa a lucrarilor inscrise, fata de competitia de anul trecut. Festivalul ce va avea loc in perioada 18 – 24 iunie, totalizeaza un numar record de 24.862 de intrari din 81 de tari ale lumii.

Comparativ cu editia precedenta, intrecerea mondiala a publicitatii trece in revista o crestere de 12.5% fata de numarul de inscrieri de anul trecut cand au fost inregistrate 22.102 de inscrieri.

Chiar si fara nou introdusa sectiune dedicata promo-urilor - Promo Lions, ce nu se afla pe “tabla de inscrieri” a anului trecut, Cannes Lions 2006 are o crestere de 9.67% fata de Cannes Lions 2005. Inscrierile in Promo Lions inregistreaza la prima editie un numar de 622 de lucrari.

Cele mai mari evolutii procentuale ale numarului de inscrieri le inregistreaza intrarile in sectiunile Media Lions, cu o crestere de 36.5% si un total de 1.466 lucrari inscrise, Cyber Lions 32% (2.502 inscrieri) si Titanium +52% (202). Cresteri inregistreaza si sectiunile Outdoor cu 13 % (5282 inscrieri), Press cu 10% (7.387 inscrieri) - cea mai “populata" sectiune si, mai putin semnificativa ca evolutie pozitiva, Radio: 1% (1.032 inscrieri).

Chiar daca nu putem vorbi si de evolutii negative impresionante, la capitolul scaderi se numara Lions Direct cu o scadere de 6.5%, si un total de 1.509 inscrieri si Film, cu o descrestere procentuala de 2.72% si un total de 4.860 inscrieri.

Ceremoniile de premiere a castigatorilor Cannes Lions 2006 vor avea loc, pe sectiuni, astfel: Luni, 18 iunie - Lions Direct si Promo Lions, Marti, 19 iunie – Radio Lions, Media Lions, Outdoor Lions, Miercuri, 20 iunie – Press Lions si Cyber Lions, iar sambata, 24 iunie – Film Lions, Titanium Lions. Tot sambata va avea loc si gala de incheiere Cannes Lions 2006.

Inscrierile pe sectiuni

Cannes Lions 2005 versus Cannes Lions 2006,

Inscrieri Cannes Lions: 2005 | 2006 (Variatie %)

Promo Lions: n/a | 622 (categorie noua)

Lions Direct: 1614 | 1509 (- 6.51%)

Media Lions: 1076 |1466 (+36.25)

Outdoor: 4667 | 5282 (+13.18% )

Radio Lions: 1020 |1032 (+1.18% )

Cyber Lions: 1897 | 2502 (+31.89%)

Press: 6699 | 7387 (+10.27%)

Film: 4996 | 4860 (-2.72%)

Titanium: 133 |202 (+51.88%)

TOTAL: 22102 | 24862 (+12.49%)

Cannes Lions (www.canneslions.com) este cea mai importanta competitie mondiala a marketingului si publicitatii. Pe langa intrecererea din sectiuni a lucrarilor inscrise in concurs, festivalul de publicitate reprezinta locul in care se desfasoara anual cele mai importante seminarii si workshop-uri din industrie. Desi in Romania este promovat mai mult drept un festival al tinerelor sperante creative in publicitate, cu exceptia unor lucrari finaliste, industria romaneasca nu a urcat pana in prezent pe podiumul de premiere la nici o sectiune. Chiar si asa, lucrarile finaliste romanesti spun totusi ca oamenii de comunicare din Romania sunt pe drumul cel bun si ca premiile nu pot fi departe.

Interesant este ca festivalul complet al seniorilor marketingului si publicitatii mondiale de la Cannes a avut insa cativa “premianti” in juriile celor mai recente editii ale festivalurilor de publicitate Ad’Or sau AdPrint. Cu toate acestea, in ciuda prezentelor valoroase in jurii sau a participarii unor nume grele premiate la Cannes in cele doua festivaluri, lipsa de preocupare a organizatorilor de a promova creativii si lucrarile care au castigat celebrii "Lei" ai festivalului, au facut ca mintile luminate ale industriei de marketing si comunicare mondiale care au vizitat Romania sa plece exact cum au venit: necunoscuti publicitarilor romani, dornici dealtfel de a invata “secretele” meseriei. "

Draft

2006-05-30T14:38:00.000+03:00

Imaginea DHS in presa este alta. Am zis sa vin cu altceva. M-am legat de sloganul lor, "Viata in miscare", si am incercat sa fac o legatura din faptele de zi cu zi sau indemnurile populare care induc miscarea. Iata ce a iesit.

Termopane..termopane

2006-05-29T21:39:00.000+03:00

S-a pornit de la ideea de linistea casei. Liniste creata de aceste ferestre. Liniste dorita de toti. Mai ales atunci cand ai ceva de creat. Si s-a ajuns la ce se vede. Impedimentul a fost insa, conform clientului, ca acei clienti ai lui, aflati intr-o zona ardeleana, nu au auzit de Google. No comment.
Copywriter: Liviu Ciobanu
Art director: Eu

Lucrari mai vechi

2006-05-29T21:32:00.000+03:00

Au fost propuneri pentru un pitch organizat de Asirom. Pitch, la care nu s-a dat verdictul nici pana acum. Si a trecut aproape un an. Dar lucrarile au ramas. Bune sau rele, va las sa decideti.

De ziua copiilor

2006-05-29T13:15:00.000+03:00

De ziua copiilor, 1 iunie, se lanseaza, oficial, site-ul www.sport365.ro. Fiindu-mi prieteni, le-am facut ceva special pentru lansare.

Barbatii sunt mai neglijenti

2006-05-28T11:49:00.000+03:00

B2B on www

2006-05-27T21:27:00.000+03:00

Sau business-to-business in spatiul world wide web. Ce profund sunt!:D Cautam un joc virtual care sa imite bursa. L-am gasit pe www.mbaassociation.org alaturi de o comunitate selecta de manageri si studenti ce se pregateau de MBA. Discutii politice, teme financiare, economice etc. Aveai ce invata. Cu timpul, m-am imprietenit cu majoritatea, inclusiv cu proprietarii proiectului. Astfel, au iesit aceste doua printuri. N-am mai intrat de mult pe site-ul acesta, in schimb am ramas prieten cu multi de pe acel site, iar altii mi-au fost si inca imi sunt clienti, datorita acestor doua printuri, lansate pe www.mbaassociation.org.

Goana dupa contul de aur

2006-05-27T21:11:00.000+03:00

Va prezint inca un material gasit pe iqads.ro. Prezinta batalia dintre agentii pe client. Pitch-ul. Este prezentat intr-un mod ideal, la care s-a adaugat realul.Dar nu tot. Cum se castiga de fapt pitchurile la noi, va voi spune altadata, in care voi avea cat de cat si unele dovezi. Pana atunci, delectati-va cu modul ideal in care se pregateste o agentie pentru client.

"Goana dupa contul de aur
de Bogdana Butnar, Strategic Planner, Headvertising
Cel mai dulce cuvant pentru un om de strategie si new biz e cuvantul pitch, sau licitatie mai pe limba noastra. Vrem la pitch pentru ca acolo e teren virgin si poti sa te dai in barci cat te tine mintea si ... strategia.
Dar cum se castiga un pitch ramane, evident, un mister pentru multe agentii, daca e sa ne luam dupa cine si cat castiga pe piata noastra. Formula providentiala pare sa fie in zilele noastre o combinatie de notorietate pe piata, solutie creativa facila si chimie intre mai marii clientului si ai agentiei. Formula ideala ar fi o combinatie nuantata de intelegere a brandului, viziune asupra locului unde acesta trebuie dus si placere de a lucra in piata in care acesta “combate”. Cu alte cuvinte un pitch ideal s-ar castiga cu o campanie care dovedeste ca stie piata ca pe propriul buzunar, intelege care sunt nevoile consumatorului si care e promisiunea pe care brandul o poate face pentru a se diferentia si a genera interes, decizie si actiune (faimoasa AIDA). Iar pentru ca lucrurile sa fie si mai cum trebuie, agentia ar prezenta idei in care crede cu pasiune si s-ar imprieteni la catarama cu clientul construind o relatie de incredere si respect reciproc.

Din pacate, toata cele de mai sus sunt cvasi-imposibile in conditiile in care la noi procesul in sine de chemare la licitatie este viciat pana in maduva oaselor.
Licitatiile sunt ambuteiaje de agentii populare pentru ca e bine sa vezi toate numele mari. Ii chemi pe toti din dorinta de a da ochii cu oamenii care au pus pe televizor cateva dintre reclamele tale favorite. Ii mai chemi pe toti pentru ca suferim de sindromul fence-sitting, adica ne place sa stam cocotati pe gard si sa privim in toate directiile ca sa vedem din care parte bate vantul mai propice. Din oportunism. Colegii nostri de breasla din tari cu o traditie mai lunga in publicitate ne vor spune ca pitchurile sunt chemate cu consultanti de pitch care inainte de toate scaneaza profilul brandului, fac un SWOT al agentiilor de pe piata si prezinta o lista scurta a agentiilor care au potential de a oferi o solutie potrivita pentru brandul respectiv. Pentru ca, vrem nu vrem, exista branduri care au o linie de comunicare ce nu poate fi sparta ci, eventual, imbogatita. Deci selectie pe baza de abilitati, nu pe baza de dog eat dog.

La noi conteaza foarte mult si volumul de resurse pe care o agentie este dispusa sa il dedice activitatii de atragere de noi conturi. Intr-o agentie de talie mica/medie mai toate resursele de cercetare si creatie sunt orientate spre conturile deja existente, cu putine sau deloc resurse pentru licitatii. Ceea ce inseamna ca participarea presupune un efort dublu pentru agentiile mai mici iar rezultatele, desi pot fi echilibrate ca valoare, nu vor fi cu siguranta prezentate in aceleasi conditii ( nu-i timp de storyboard mare, n-avem timp de mai multe variante etc). De aceea uneori exista fee-uri de pitch (cu alte cuvinte clientul plateste efortul agentiilor de a furniza o solutie problemei sale).

Un alt criteriu important, legat intrinsec cu cel de mai sus, este timpul acordat pregatirii pitchului de catre client. Acesta tinde sa fie cu atat mai scurt cu cat problema este mai mare: “vrem sa lansam un produs maine, ne trebuie propunerile voastre pana astazi la pranz”. O agentie care nu se poate dispensa de oameni de research imediat pentru a-i canaliza catre licitatie, va ramane cu insighturi schitate grosolan care se vor varsa in creatie nemultumitoare.

In al treilea rand, de multe ori parerea personala ia precedenta asupra nevoilor brandului. In ciuda tam-tam-ului care se face in ultima vreme referitor la strategie si importanta ei in castigarea si mentinerea unui brand, ultima impresie si cea mai de durata este data de creatie. Daca aceasta este flamboaianta fara a fi neaparat potrivita pentru acel brand, tentatia oricarui client este sa isi urmeze mai degraba instinctul (spus mai bine de englezi, gut instinct, adica un ceva visceral) decat ratiunea si sa aleaga ceea ce ii place in defavoarea a ceea ce e potrivit. Clutterul de media, nesiguranta ROI si dorinta de a vedea rezultate imediate primeaza ca argumente in luarea unei decizii, si alegerea de obicei favorizeaza solutia care face impresie pe moment fara a garanta continuitate si rezultate pe termen mediu si lung.

In final, de multe ori se aleg nume si nu solutii potrivite. Pretiozitatea si dorinta de a fi asociat cu un ‘nume mare” ii determina pe clienti sa aleaga agentii cunoscute dar care au furnizat solutii mediocre, si nu rareori auzi argumente de genul “agentia dvs nu are o retea internationala in spate” sau “cati angajati aveti si cati puteti sa ne puneti la dispozitie”. Tot in contextul uman, e la fel de importanta chimia intre client si agentie dar mult mai importanat chimia intre agentie si brand, pentru ca la urma urmei daca, client fiind, alegi niste oameni cu care sa te poti intelege, ca manager de brand trebuie sa alegi niste oameni care iti iubesc brandul si nu care il privesc cu condescendenta si dezinteres.

Asadar, cum se castiga pitchurile? Cu un nume greu, cateva bombe la activ, o solutie agreabila umorului clientului, o desfasurare de forte impresionanta si sapte variante. Cum incercam noi sa le castigam? Cerand timp mai mult, sapand cat se poate la produs, furnizand O SOLUTIE, crezand cu pasiune in fiecare lucru pe care il spunem si incercand sa nu facem promisiuni pe care sa nu le respectam apoi."

Ica - in viteza

2006-05-27T12:55:00.000+03:00

O firma specializata in transport de marfuri. Chiar si ro-la. Se cerea sa se scoata in evidenta atat obiectul de activitate al firmei cat si rapiditatea indeplinirii serviciilor. Aceste printuri sunt contractate. Ceea ce inseamna ca le-a placut. Copywriter a fost acelasi Liviu Ciobanu, om de la care am avut ce invata.

Ce-nseamna sa fii creativ..bravo

2006-05-26T18:44:00.000+03:00

O reclama cum rar vezi. Cel putin pe mine m-a lasat fara cuvinte. Cei de la Ariston cred ca sunt mandri. Iat-o.

Nebido in flacari

2006-05-26T15:52:00.000+03:00

Am avut pitch acum cateva luni pentru castigarea contului Schering. aceasta a fost una dintre propuneri. Mi se pare cea mai relevanta vizavi de subiectul avut, Nebido fiind un medicament ce creste potenta barbatilor aflati la o anumita varsta sau care nu mai pot duce o viata sexuala asa cum si-ar dori. Din pacate, a ramas o lucrare necontractata, viziunea celor de la Schering fiind una mult prea light fata de a fostei agentii, Capricorn Advertising. La acest print copywriter a fost Liviu Ciobanu iar art-ul, se stie deja. Cum vi se pare?

Epilogul Ad’Or la AdBreak

2006-05-26T15:42:00.000+03:00

Aparut pe www.iqads.ro
"Miercuri, 31 mai 2006, in Music Club (Str. Baratiei nr. 31), incepand cu 19:30, Orange prezinta AdBreak, edita a 14-a. Tema acestei editii este festivalul local de publicitate Ad’Or. Cum a decurs festivalul? ce a fost bine? ce a fost rau? ce invataturi au tras agentiile? ce se spera pentru editia viitoare? sunt doar cateva intrebari la care invitatii acestei editii, laureati la Ad’Or, vor incerca sa raspunda in fata publicului.

Gazda evenimentului este Mihai Anton, de la Liniile aeriene anton, iar formatul care va asigura interactivitatea este cel cu care v-ati obisuit deja: bere, servetele pentru intrebari, intrebari incomode, raspunsuri pe masura. „Probabil ca anul acesta festivalul a avut una dintre cele mai controversate editii. Important este ca Ad’Or evolueaza, invata in fiecare an, creste. Ramane ca la aceasta de editie de AdBreak sa tragem linie si sa vedem care sunt lucrurile care trebuie schimbate si care sunt cele care trebuie sa se mentina pentru a intra intr-un soi de traditie”, comenteaza Mihai Anton.
„Un eveniment de anvergura Ad’Or-ului nu putea ramane nediscutat de niste carcotasi ca noi. Pe langa discutiile care tin de organizare, va fi interesant de urmarit care sunt ultimele tendinte autohtone in materie de creatie, pentru ca in ciuda absentei unor agentii importante, Ad'Or-ul ramne o referinta”, declara Cristiana Badalan, din partea IQads.

AdBreak este un eveniment care isi propune, editie de editie, sa aduca in fata pasionatilor de publicitate, a membrilor comunitatii IQads, cele mai creative reclame internationale, pe cei mai importanti oameni ai industriei romanesti de advertising si sa propuna spre dezbatere cele mai fierbinti teme.

AdBreak este un eveniment IQads, prezentat de Orange, recomandat de 24-FUN, Cotidianul, HotNews.ro si Kiss FM."

Lucrarile cu care am fost nominalizat la Ad'or

2006-05-26T15:34:00.000+03:00

Cu lucrarile aceastea am participat la Ad'or, cu fosta agentie la care lucram, in calitate de art director. Desi multi le-au apreciat, iar, cel putin, printul autopromo, Victory, avea cel mai bun feedback, am ramas doar cu titlul de nominalizat. Cat conteaza nu stiu, in timp se va vedea.

Lucrari personale

2006-05-26T14:56:00.000+03:00

Imi lipsea inspiratia la serviciu, vizavi de o lucrare si-atunci mi-am refulat ideile in alta parte, creand pentru un site cu tematica sportiva, www.sport365.ro, doua idei de printuri.

Un articol interesant

2006-05-26T14:53:00.000+03:00

"Responsabilitatea brandurilor
In ce masura advertisingul e propaganda? In ce masura e comunicare?
de Dan Moldovan, Creative Director Propaganda

Propaganda si advertising ar trebui sa fie unul si acelasi lucru. Si totusi originile le sunt diferite. Unul s-a acreditat ca venind din sfera demagogiei politice, cu iz peiorativ, derizotiu, datorita aspectului general de balci si fanfaronada care s-a creat in timp in jurul lui, celalalt vine din sfera consumerismului. Desi au origini separate, obiectivele sunt aceleasi, atragerea de adepti.

Sub anumite aspecte, in acest moment exista o diferenta intre cele doua si ea consta in faptul ca advertisingul, in foarte multe cazuri, se intampla sa nu raspandeasca idei care sa reprezinte si sa sustina o viziune, o teorie, ci pur si simplu, se rezuma la a impinge un produs in fata, cu atributele-i aferente. Atat. Sintetizand, am putea spune scurt pe doi ca propaganda raspandeste conceptii (radacinile-i sunt in politica – aspect deloc de neglijat), adica abstractiuni, pe de alta parte, publicitatea disemineaza informatii legate de produse si servicii, cu caracter imediat.
Intre un partid politic si o rulada de ciocolata nu exista nici o diferenta (poate doar ca in cazul ruladei exista sansa sa-si faca treaba ). Ambele fac promisiuni. Umbrela sub care le fac difera prin dimensiune. Promisiunea politica acopera o arie mai mare a vietii “consumatorului”, sub mai multe aspecte, in timp ce promisiunea produsului ramane in aria de satisfactie delimitata de scopul produsului.

Noua tendinta este ca publicitatea sa insemne mai mult, sa vireze usor spre propaganda (e unul din motivele pentru care agentia noastra se cheama Propaganda). Produsele incep sa aiba viziuni, sa-si dea cu parerea despre cum ar trebui vazuta si traita viata in ansamblul ei, sa-ti spuna ce sa crezi si cum sa crezi, sa aiba propriile principii depre societate, sa creeze matrite aspirationale de comportament. Rulada respectiva se antropomorfizeaza, prinde glas si ochisori, interactioneaza cu tine, devine sfatuitorul de taina al consumatorului. Rulada nu mai este doar o banala prajiturica, ea are suflet, are trairi complexe si este sincer interesata de soarta celui care-i este fidel.

Fortand analogia, putem sa ne imaginam ca rulada are propria-i biserica, cu tot ceea ce implica ea, cu discurs, continut, sisteme si principii sau norme de conduita...

Ce inseamna asta? E inca o dimensiune in complexul mecanism care se cheama branding. Toti stim ce inseamna brandingul, nu insist pe asta.
In acest context, atata timp cat advertisingul si propaganda au ca scop propagarea, si in final plantarea, de mesaje, cele doua insemna comunicare. Eu comunic acum cu cititorii, incerc sa le transmit, nu neaparat sa le inoculez (deci nu fac publicitate) parerile mele legate de subiect. Comunic, ma fac auzit. Transmit ceva cu un anumit scop (poti sa comunici si fara scop). Pot sa zic “Propaganda este cea mai buna! Creativitate si expertiza. Incercati si veti vedea!” ori “Propaganda crede ca e bine sa plantezi copaci.” sau pot sa zic “Brandurile trebuie sa dea dovada de activism social!”

Fiecare brand care actiuneaza pe piata are responsabilitati imense fata de cei carora li se adreseaza, fata de “credinciosi”, fata de societate in general.
Un brand interactioneaza in permanenta cu consumatorii, are o influenta extrem de puternica asupra celora care si le asuma. Acestia din urma consuma, chiar si inconstient, mai mult decat produsul in sine. Ei sunt expusi, sunt vulnerabili la propaganda brandurilor.

Prin intermediul acestei interactiuni complexe, a propagandei de care aminteam anterior, poti educa, poti influenta perceptii, poti modela personalitati, in final, cel mai important, poti recontura anumite trasaturi ale societatii. Impactul unui brand pe piata este foarte mare. Brandul “Hitler” sau “Stalin” au fost devastatoare, atat pentru adepti cat si pentru restul societatii. Inca un brand comercial nu a avut un impact atat de puternic asupra societatii, dar istoria nu s-a terminat inca.
De fapt, sub diverse masti, si brandurile comerciale pot avea, prin activitatile pe care le desfasoara, adesea subteran, influente notabile si decisive asupra societatii, pot impune presedinti sau senatori.

S-au purtat, in decursul istoriei, razboaie in numele lui Isus, de ce nu s-ar purta razboaie in numele principiilor unui detergent de vase? "

Interesant articolul si prin prisma paralelelor facute.

2006-05-26T14:45:00.000+03:00

"REACTII DUPA AD'OR

Robert Tiderle, Papaya Advertising: "Licitatie. S-au s-a uitat acest cuvant?"
"10 Q&A AdPlayers pentru Ad’Or" cu Robert Tiderle , Director General Papaya Advertising
24-05-2006

( AdPlayers.ro , Iulian Toma, iulian.toma@adplayers.ro )

In seria intrebarilor si raspunsurilor „10 Q&A cu AdPlayers pentru Ad’Or” raspunde Robert Tiderle (foto) Director General si fondator al agentiei Papaya Advertising - agentie de publicitate full service, infiintata in 2004.
Portofoliu Papaya Advertising cuprinde nume cum sunt Alexandrion Grup Romania, BCR Asigurari, Romdil, Compania de Factoring, Robstone Products, COR, Ministerul Administratiei si Internelor, Belles Marks Consulting, Fox Com Serv Distribution, Cahiro. Agentia a incheiat anul 2005 cu o cifra de afaceri de 7,719,156.96 RON (2,2 milioane EUR, estimare AdPlayers).

Evolutia generala

1. AdPlayers: Cum apreciati evolutia generala a Ad’Or pana in acest an (participarea agentiilor, organizare, imaginea festivalului)?

Robert Tiderle: Parea se se indrepte catre o stare de lucruri normala. Lucrarile erau din ce in ce mai bune, procentajul de ghost-uri scadea de la an la an. Dar anul acesta balta a fost lovita de o bata mai mare ca de obicei, din cauza organizarii, lucru care a dus la absenta din festival a unor agentii ale caror lucrari, daca ar fi avut posibilitatea sa fie inscrise, ar fi reusit sa creasca nivelul.
Comunicarea si organizarea

2. AdPlayers: Cum apreciati comunicarea / anuntarea perioadei de organizare / termenul limita de inscriere a lucrarilor?

Robert Tiderle: Penibila. Ca sa nu spun mai mult. Unii dintre organizatori au uitat pesemne ca interesul este ca sa fie cat mai multi participanti. Asistam la un meci de prima liga, cu regulamentele din Divizia Onoare, mai putin cuvantul onoare.
3. AdPlayers: Cand considerati ca era un moment optim pentru desemnarea organizatorului, stabilirea calendarului, conditiilor de participare, anuntarea juriului si programul final si al seminariilor Ad’Or?

Robert Tiderle: In primul rand, regulamentul de participare nu trebuie schimbat de la an la an. Datele de inscriere la fel. Daca nu exista un sistem, el ar trebui inventat, agreat si comunicat tuturor jucatorilor din aceasta industrie.
4. AdPlayers: Cum apreciati unele opinii ale agentiilor potrivit carora organizarea festivalului se face intotdeauna pe ultima suta de metri si ce credeti ca ar trebui facut pentru a nu se mai ajunge aici?

Robert Tiderle: 100% corecta. Ce trebuie facut? Pai daca dupa 5-6 ani de Ad’Or, inca ne mai punem intrebarea asta, atunci ce valoare mai are acest festival? Eu zic ca e simplu. Daca noi nu putem organiza asa ceva in conditii decente, atunci sa trimitem pe cineva sa invete de la altii. Uite, Papaya Advertising se ofera sa suporte costurile de training pentru asa ceva, si cere un singur lucru in schimb – sa fim anuntati din timp de deadline-ul de inscriere, nu ca in acest an, cand am aflat pe 9 mai ca data limita de inscriere este 3 mai.
Participarea agentiilor

5. AdPlayers: Considerati ca cele 21 de agentii care au inscris lucrari la Ad'Or 2006 reprezinta o participare relevanta a creativitatii din industria de publicitate romaneasca?

Robert Tiderle: Nu.

6. AdPlayers: Ce efect credeti ca are asupra festivalului si cum apreciati neparticiparea cu lucrari la Ad'Or a unor agentii romanesti membre / non membre RAAA?

Robert Tiderle: Evident un efect prost. Primar, nu secundar.
Buget si finantare

7. AdPlayers: Care credeti ca este nivelul de buget de care ar avea nevoie Ad’Or pentru a atinge criterii de performanta a organizarii / relevantei pe piata a participarii agentiilor

Robert Tiderle: Nu stiu. Si nu cred ca stie cineva.

8. AdPlayers: Din ce surse cum credeti ca ar putea fi asigurat bugetul Ad’Or (inscrieri, pachete de sponsorizare, vanzarea evenimentului la TV, vanzari de CD-uri / DVD-uri, altele numiti-le, eventual procente )

Robert Tiderle: Din taxele de inscriere. Ele ar trebui sa creasca exponential din cauza asta, dar poate ca ii va opri pe unii sa inscrie lucrari din proiecte neprofitabile, si pe altii sa inscrie tampenii.
Organizatorul si selectia

9. AdPlayers: Ce / Cat / Cand castiga o agentie de evenimente de pe urma unui astfel de eveniment si cum se face remunerarea serviciilor?

Robert Tiderle: In primul rand ar castiga numai daca isi face treaba cum trebuie. Toti participantii sunt potentiali clienti, iar daca sunt multumiti de organizare cu siguranta vor apela la compania respectiva.
10. AdPlayers: Care ar putea fi avantajele / dezavantajele festivalului pe termen scurt/ mediu in urma incredintarii sale in regim de franciza de catre un antreprenor de evenimente si cum credeti ca ar trebui anuntata / facuta selectia companiilor?

Robert Tiderle: Licitatie. S-au s-a uitat acest cuvant? "

Acest articol a aparut pe site-ul www.adplayers.ro.Ma intreb dupa mintea mea creata cum sa nu stii cand e Ad'or-ul. Daca i-ar fi interesat sa participe, aveau site-ul in fata, care anunta termenii de inscriere.Cred ca e prostia celor de la Papaya, daca chiar i-ar fi interesat sa participe - nu cred ca aveau ceva cu care sa se bata in piept, si-atunci..normal ca arunca pisica moarta in curtea altuia - puteau sa afle...In rest, in mare parte cam are dreptate...